Reflexii…

Sentimentul de amaraciune si suparare a ajuns sa cuprinda pe toti palestinienii, indiferent ca sunt in afara, sau in interiorul teritoriilor palestiniene, ocupate sau ne-ocupate, sub asa zisa autoritate palestiniana. Aceasta nu inseamna ca nutrim un sentiment de rusine datorita apartenentei noastre la patria palestiniana. In pofida conflictului fratricid, noi consideram ca acest moment poate fi depasit in interesul national al poporului palestinian (care a stat la baza infiintarii tuturor partidelor, organizatiilor si miscarilor de eliberare a Palestinei). Nu suntem in masura sa lansam acuze la adresa unei parti sau alteia, indiferent ca este Al-Fatah, Hamas, etc.

Este just sa cerem tuturor sustinerea interesului national, in concordanta cu dimensiunile geopolitice regionale si internationale, in cadrul unui proiect sustinut si respectat in intregime de poporul palestinian. Evenimentele care au avut loc si inca se mai desfasoara in teritoriile palestiniene, ne indeamna sa evidentiem motivele acestui conflict strain de cultura religioasa si sociala a acestui popor si chiar de lupta sa de-a lungul timpului.

Orice conflict are la baza doua dimensiuni fundamentale: interna si externa. In cazul palestinian, factorul extern este dominant, mai ales de interventia americana in zona si lansarea proiectului ‘Noul Orient Mijlociu’. Politica americana, ostila lumii arabe, sprijina Israelul neconditionat sub pretextul combaterii terorismului. Aceasta politica afecteaza dreptul poporului palestinian in rezistenta sa legitima. In favoarea acestei politici, regimurile arabe, aliate cu S.U.A. au intretinut si intretin relatii diplomatice declarate sau nedeclarate cu Tel Aviv-ul, favorizand agresorul in fata victimei.

Pe de alta parte, pe plan intern, lupta pentru putere nu se mai justifica intrucat lupta legitima a acestui popor a fost si este dedicate crearii unui stat palestinian independent si suveran, unde putem trai cu totii in pace si armonie.

Logica creerii unui partid, organizatii sau miscari, este de a-i aduna pe toti cei care cred intr-un program de interes national. In cazul palestinian, cauza nationala are drept scop sustinerea rezistentei legitime pentru crearea unui stat si reintoarcerea refugiatilor in baza dreptului de autodeterminare sustinut de hotararile forurilor internationale (Rezolutia 194, O.N.U. si 181 cu privire l ainfiintarea simultana a statului palestinian si israelian).

Acest tel comun tuturor organizatiilor palestiniene, indiferent daca este Hamas sau Al-Fatah, ii determina pe membrii acestora sa poarte un dialog liber pe marginea subiectului  deoarece toti doresc eliberarea Palestinei de sub ocupatie, diferind doar metodele. Conflictul zgomotos nu-si are rostul intr-o perioada in care arma trebuie sa ramana curata si orientata intr-o singura directie.

Contradictiile actuale intre cele doua “capete ale puterii”, autoritatea palestiniana condusa de presedintele Abbas si guvernul sau condus de Ismail Hanyeh, consta in lipsa de consultari serioase si viabile intre institutii pentru solutionarea problemelor suspendate, cum ar fi embargoul economic, politica israeliana inumana, construirea zidului de separare, sustinerea situatiei sub amenintari si presiuni permanente.

Motivele mentionate au generat nemultumirea populatiei arabe in general si palestiniene in special, deoarece toate initiativele de pace in zona, chiar si speranta, s-au spulberat prin  ostilitatea si refuzul partii israeliene. Chiar daca liderii nostrii pot uneori gresi, acestia nu pot fi nici macar banuiti ca ar trada cauza palestiniana (astfel, s-ar putea trece peste un handicap psihologic si ar permite reluarea dialogului).

Privind situatia palestiniana, nefiind subiectiv, credem ca zona Orientului Mijlociu, in general, se va confrunta cu un razboi civil generalizat, din care nu va scapa nimeni. Aceasta nu se datoreaza faptului ca suntem inapoiati, asa cum se vehiculeaza, ci pentru ca Mr. Rambo (America) detine un plan legat de zona intreaga si Rambo Jr. (Israel) detine un proiect pentru crearea noului stat Israel, intre apa Nilului din Egipt si Eufratului din Irak (priviti steagul israelian ca dovada). Esenta proiectelor mentionate consta in faptul ca unul il completeaza pe celalalt, avand scop expansionist in defavoarea zonei si populatiei din Golf pana in Maroc. Strategia acestui razboi arata ca este condus de liderii “bazei militare” numita Israel, in frunte cu Mr. Rambo.

Realitatile acestui plan diabolic sustinut de puterile economice si militare, ne indeamna sa intelegem ca nu poate fi combatut decat cu un proiect de pace, in care credem  si de care avem nevoie deoarece dreptatea ne apartine, in pofida greutatilor cu care ne confruntam in Palestina sau in Irak.

In final, nu avem decat sa sustinem ratiunea in defavoarea afectiunii deoarece restul tarilor urmeaza.

 

AHMED JABER,

corespondent „EURASIA-PRESS”

Post Views: 449